Iesire Negoiu

De data aceasta, raportul de tura ar trebui sa contina mai multe informati pentru ca am iesit in acest week-end la Negoiu mai multe persoane in mai multe randuri, la momente diferite intersectandu-ne pe drum. Dan, Anamaria, Agnes si Popica au venit de vineri seara si au campat in caldarea de sub Custura saratii si au facut un traseu sambata pana in Saua Cleopatrei, Custura Saratii, Varful Serbota, Cab Negoiu si inapoi la cort iar duminica au coborat. Maca, Adriana, Feri si Florin am plecat sambata din Medias pe la 5 si 20 si pentru prima data ne-am respectat programul de plecare, adica fara amanari, asteptari prelungite, etc.

In jurul orei opt, parcam masina la cateva sute de metri mai sus de cariera, mergem cei aprox 2 km de drum forestier apoi intram in poteca. Traseul indicat de 1,5 ore il facem in o ora si 10 minute pentru ca la ora 9.40 suntem la cabana. Vremea e destul de urata, desi nu ploua. Speram sa ne intalnim cu ceilalti dar nu stim exact unde sunt campati. Ne gandim ca probabil sunt in caldarea dinspre Barcaciu asa ca o luam incolo vre-o 15-20 minute. Nu obtinem insa nici un rezultat asa ca ne intoarcem si o luam pe traseul initial. Ajungem in caldare pe o ceata sa-ti bagi degetele in ochi, si trecem mai departe fara sa banuim ca ceilalti sunt la cativa zeci de metri de noi cu corturile, si urcam pe la Acul Cleopatrei pana in sa. Zicala ca la munte e buna femeia uda si muntele uscat, nu s-a aplicat astazi pentru ca a inceput o burnita mofturoasa si indelungata asa ca in saua Cleopatrei toata lumea e uda ciuciulete. Lui Maca si Adrianei nu le mai arde de varf asa ca decid sa se intoarca. Flo cu Feri fac in ciuda ploii si urca pe varf. Si bine fac pentru ca ploaia nu cedeaza asa ca sunt  liberi sa experimenteze umezeala pana la piele din faza ciuciulete 2. Supravietuirea este totusi posibila asa ca atingem varful si pe la ora 14 ne intoarcem pe acelasi drum spre cabana unde ajungem mai murati decat gogonelele de doi ani uitate in camara. Aici e loc de regrupare pentru ca Maca si Adriana nu sosisera nici ei de mult timp, mancam ceva in viteza si o pornim la vale in trap rapid, asa ca sa satisfacem pofta de miscare si anduranta a lui Feri aflat azi intr-o forma (de cozonac!) de zile mari. Inapoi in Sibiu ne oprim pe la Agnes si Popica sa ne vedem macar acasa. Si e drept ca vorbele intre prieteni altfel curg la un pahar de vin rosu si un cascaval afumat luat de pe drum.